Exista si o alta viziune/abordare asupra fenomenului inflatiei, si anume ca „inflatia actioneaza ca o taxa” si chiar ca „inflatia este o taxa” , probabil ati auzit aceasta fraza la TV in ultima perioada.
Daca asa stau lucrurile, atunci inseamna ca la o inflatie de 10%, asta inseamna ca toate veniturile sunt deja supra-impozitate cu 10%, deci ar fi logic ca guvernul sa scada toate taxele, nu se le creasca.
Conform doctrinei economistului american John Maynard Keynes, daca o tara are crestere de PIB, atunci trebuie sa creasca taxele, iar daca are scadere de PIB, trebuie sa scada taxele.
Daca consideram cresterea de PIB estimata pe anul 2022, ea ar fi de 2,9 la suta , conform guvernului. Dar daca calculam cresterea de PIB ajustat cu inflatia, trebuie sa scadem din PIB valoarea inflatiei si obtinem 2.9 – 10 = – 7.1 procente. (am presupus ca inflatia actuala este de 10%)
Deci considerand PIB-ul ajustat cu inflatia, nu avem crestere economica, ci scadere, deci conform doctrinei Keynes ar trebui ca guvernul sa scada taxele.
Este corect ?
Ei bine, nu este chiar corect. Desi in trecut am avut si eu aceasta idee, ca doctrina Keynes trebuie aplicata la PIB-ul ajustat cu inflatia, totusi am constatat ca exista unele probleme cu aceasta teorie si voi prezenta care sunt aceste probleme.
In primul rand, in perioadele de inflatie, avem – paradoxal – o crestere economica a PIB-ului brut. Nu este o regula, dar de multe ori asa este. Rareori avem inflatie si descrestere economica (fenomen numit stagflatie). Concluzia ? concluzia este ca unii castiga in timp de inflatie, in timp ce altii doar pierd.
Al doilea motiv este urmatorul : desi persoanele fizice, consumatorii, sufera clar in vremuri de inflatie, si sufera toata lumea la fel, si saracii, si bogatii, pentru ca platesc preturi mai mari la alimente, energie, servicii etc. TOTUSI cineva castiga si anume : cei care furnizeaza persoanelor fizice aceste alimente, servicii, energie, haine si altele.
Dar cine sunt furnizorii de alimente, energie, servicii pentru Persoane ?
Furnizorii de alimente, energie, etc intr-un cuvant furnizorii de ORICE in capitalism sunt Companiile.
Deci in capitalism avem mai multi actori pe piata. Unii actori sunt Persoane iar alti actori sunt Companii.
Deci poate nu este gresit sa definim inflatia astfel :
Inflatia este fenomenul prin care banii se muta din buzunarele Persoanelor in buzunarele Companiilor.
Altfel spus : Persoanele pot fi considerate „pierzatori ai inflatiei” in timp ce Companiile pot fi considerate „castigatori ai inflatiei”.
Daca lucrurile stau in felul acesta , atunci o modalitate de a limita inflatia ar fi urmatoarea : Guvernul sa creasca taxele Companiilor si sa scada taxele Persoanelor. In felul asta , luand bani de la „castigatorii inflatiei” si dand acei bani „pierzatorilor inflatiei”, Guvernul poate reduce efectul negativ al inflatiei asupra Persoanelor.
Bun.
Ce inseamna taxe ale Companiilor si ce inseamna taxe ale Persoanelor ?
Taxele Companiilor sunt taxele care sunt platite doar de Companii , nu si de Persoane. Acestea sunt :
– impozitul pe profit al Companiilor, de 16%
– impozitul pe venit al microintreprinderilor, de 1% sau 3%
– TVA, de 19%, respectiv 9% si 5%
– accize
Deci nu sunt foarte multe.
Iar taxele Persoanelor sunt :
– impozitul pe venit persoane fizice, de 10%
– contributia CAS, de 25%
– contributia CASS, de 10%
Si cam atat.
Mai exista taxe care sunt platite si de Companii dar si de Persoane, cum ar fi : impozitul de dobanzi bancare, impozitul pe dividende si impozitul pe castiguri financiare. Aceste taxe trebuie sa ramana neschimbate.
Ce ar insemna ca Guvernul sa ia bani de la Companii si sa ii dea Persoanelor ?
Ar insemna asa :
– crestere a impozitului pe profit al Companiilor de la 16 la 17%
– cresterea impozitului pe venit microintreprinderi la 2%
– crestere a TVA la 20%, respectiv 10% la alimente
– crestere a tuturor accizelor cu 5%
– scadere a impozitului pe venit persoane fizice de la 10% la 9%
– scadere a CAS de la 25% la 24%
– scadere a CASS de la 10% la 9%
***********
In final , e posibil ca dupa aplicarea tuturor acestor masuri simultan, sa constatam ca impactul asupra bugetului de stat este zero. (pentru ca avem si scaderi de taxe dar si cresteri).
Aceste masuri, daca sunt luate, trebuie luate pe o perioada limitata de timp, de exemplu de la 1 lulie 2022 pana la 31 decembrie 2022. Astfel incat la 1 ianuarie 2023 sa se revina automat la regimul fiscal normal.
Categories