Categories
Politica

Plata distrugerilor in Ucraina

Acum 7-8 saptamani l-am ascultat pe dl Josep Borell de la Uniunea Europeana spunand ca se gandeste serios sa ia bani din rezerva externa inghetata a Rusiei pentru a plati distrugerile cauzate Ucrainei in razboi.

O intentie nobila, fara indoiala, numai ca prima reactie a presedintelui Zelensky al Ucrainei a fost aceea ca suma la care s-ar ridica despagubirile respective este de 500 miliarde de euro (sau dolari, nu mai stiu).

Dupa aceea , a venit o evaluare din partea Bancii Nationale a Ucrainei care a estimat distrugerile la 90 miliarde de euro. Parca s-au mai apropiat un pic de realitate.

Din punctul meu de vedere, este greu de crezut ca distrugerile respective ar putea sa depaseasca 20 sau 30 miliarde de euro. Si oricum, pentru orice suma care depaseste 30 miliarde de euro, eu cred ca ar fi extrem de recomandat ca Ucraina sa dea in judecata Rusia intr-un tribunal international, unde poate avea parte de un complet de judecata relativ independent si impartial, care sa faca evaluarea corecta a sumelor pe care Rusia ar trebui sa le plateasca Ucrainei ca despagubiri de razboi.

In cazul in care Ucraina nu va proceda in felul aceasta, si nu va actiona Rusia in judecata, ci va lua direct bani , mai mult de 20-30 miliarde de euro, din rezerva externa a Rusiei (cu ajutorul Uniunii Europene si al SUA desigur) – abia atunci Rusia va avea , cu adevarat, un motiv de razboi impotriva Ucrainei. Abia atunci este posibil sa inceapa adevaratele probleme. Pentru Ucraina si pentru tot restul Europei.

Eu garantez ca , daca Ucraina reuseste sa ia 500 miliarde de euro din rezerva Rusiei, asa cum a sugerat presedintele Zelensky (desi rezerva externa a Rusiei nu depaseste 300 miliarde euro), in acest caz eu cred ca Rusia va sterge efectiv Ucraina de pe harta. Pentru ca, in acel moment , va avea un motiv intemeiat sa o atace.

****************

In alta ordine de idei, eu imi aduc aminte faptul ca , prin 2012 sau asa ceva, a fost o criza a sistemului bancar in Cipru, iar Uniunea Europeana a confiscat, pur si simplu, toate conturile bancare din Cipru cu sume peste 100 milioane de euro, pe motiv ca Cipru este paradis fiscal si merita sa fie pedepsit. Au fost pedepsiti de fapt cei care isi tineau banii in acest paradis fiscal (se spune de printre ai ar fi fost si Coca Cola Romania si Mac Donalds etc. – nu stiu daca e adevarat). In orice caz, l-am vazut atunci pe presedintele Rusiei, care la acel moment era Medvedev (Putin era prim-ministru) iesind public cu o declaratie de genul “vom da in judecata Uniunea Europeana pentru aceasta confiscare abuziva”. Am tras concluzia ca Rusia sau unele persoane din Rusia isi tineau banii in Cipru la momentul respectiv si au fost foarte deranjati de aceasta confiscare (care poate fi privita si ca un furt, pana la urma). Oara nu cumva si acesta e unul din motivele pentru care Rusia a pornit conflictul din Ucraina, care este, printre altele, si un conflict cu Occidentul si cu UE ? Ce vreau sa spun este ca problemele legate de bani (sau de furtul de bani) nu trebuie neglijate. Iar daca Rusia a facut distrugeri in Ucraina (si a facut, clar) trebuie o evaluare cat mai obiectiva a pagubelor, altfel ne trezim cu un nou razboi in momentul cand credeam ca l-am oprit pe acesta.

Categories
Economie

Continuare la “Despre plata datoriei guvernamentale”

Atunci cand Institutul National de Statistica din Romania calculeaza cresterea PIB-ului, ar fi bine sa calculeze, daca se poate , inca 2 indicatori foarte importanti :
1) cresterea veniturilor Persoanelor
2) cresterea profiturilor Companiilor
De ce ?
pentru ca e posibil sa avem crestere de PIB la Companii, si atunci trebuie sa crestem Impozitul pe profit al Companiilor, si in acelasi timp e posibil sa avem scadere de PIB la Persoane, ceea ce insemna ca trebuie sa scadem impozitul pe venit al Persoanelor.
Deci impozitul pe venit al persoanelor fizice si si impozitul pe profit al companiilor merita o analiza diferentiata in functie de venit respectiv profit.
*********************************
In plus mai exista o problema :
am observat ca Insitutul National de Statistica a publicat in data de 17 mai rezultatele cresterii PIB din primul trimestru. Probabil va publica rezultatele cresterii PIB din trimestrul 2 abia la jumatatea lui august.
Nu merge asa. Rezultatele vin prea lent. Politicienii si economistii nu au suficient timp sa analizeze datele si sa ia masuri la timp daca rezultatele vin asa de rar si asa de lent.
Trebuie gasita o alta modalitate de raportare a inflatii si a cresterii economice.
Trebuie angajati oameni la INS, trebuie crescute salariile – nu stiu. Trebuie facut ceva ca sa avem rezultate mai des si mai repede.
Eu de exemplu as propune asa :

– in fiecare luna, intre data de 1 si data de 15 a fiecarei luni, INS sa calculeze inflatia DIN LUNA PRECEDENTA raportata la aceeasi luna din anul anterior, precum si cresterea PIB din luna precedenta raportata la aceeasi luna din anul anterior.
Adica :
– in luna iunie 2022, INS va calcula intre 1 iunie si 15 iunie inflatia „luna la luna” pentru luna mai si cresterea PIB „luna la luna” pentru luna mai.
– intre 1 august si 15 august, INS va calcula inflatia „luna la luna” pentru luna iulie si cresterea PIB „luna la luna” pentru luna iulie.

– rezultatele se publica pe data de 16 a fiecarei luni
****************
In felul acesta, daca vreau sa aproximez inflatia anuala, calculata astazi, 27 mai, am la dispozitie inflatiile lunare pe primele 4 luni ale anului. Fac media intre ele si am o aproximatie destul de buna.
La fel si cresterea economica.
Se poate calcula media cresterilor de PIB „luna la luna” si asfel obtin o aproximare destul de buna a cresterii PIB pe tot anul.
Dupa parerea mea, se poate renunta la calcularea inflatiei trimestriale si a PIB-ului trimestrial. Daca avem inflatia lunara si cresterea PIB lunara, facem noi media pe fiecare 3 luni ale fiecarui trimestru si obtinem o aproximare destul de buna.
Pentru asta insa, INS trebuie sa munceasca ceva mai mult, cred.

Categories
Economie

Despre plata datoriei guvernamentale

Mai intai, sa vedem de ce este importanta datoria guvernamentala si ce alte datorii publice sau private avem in Romania.

Pai ar fi asa :

  1. Datoriile persoanelor fizice
  2. Datoriile companiilor
  3. Datoriile primariilor
  4. Datoria guvernului Romaniei.

Daca o persoana fizica sau o companie nu isi poate plati datoriile, ea va fi executata silit de creditori. La fel in cazul Primariilor. In schimb, daca guvernul nu poate plati datoriile sale, atunci toata Romania ajunge in incapacitate de plata si asta ne afecteaza pe toti.

Cum poate fi platita datoria guvernamentala ?

In principiu, singura modalitate de a plati datoria guvernamentala este prin cresterea taxelor. Stim asta de la criza datoriei Greciei. Atunci, politicienii greci au cautat diverse metode dar in final singura solutie a fost sa creasca taxele.

Acum, despre cresterea taxelor e o discutie mai complicata. Cresterea taxelor inseamna austeritate. Conform teoriei economistului american John Maynard Keynes, austeritatea este mai usor de suportat in perioadele de crestere economica. De aceea, spune el, guvernul trebuie sa creasca taxele in perioadele de crestere economica si sa scada taxele in perioadele de scadere economica (adica recesiune).

In acest moment in Romania avem o crestere economica prognozata de 2.9 la suta. Rotunjim la 2 la suta. Asta inseamna ca taxele trebuie sa creasca – atentie – pe parcursul acestui an, si numai in acest an (fiindca in acest an avem cresterea economica) cu 2 la suta. Care taxe trebuie sa creasca ?

Pai nu trebuie sa creasca toate taxele, decat cele principale. Taxa principala a persoanelor fizice este impozitul pe venit persoane fizice iar taxa principala a companiilor este impozitul pe profit al companiilor.

Deci impozitul pe venit trebuie sa creasca la 12 la suta iar impozitul pe profit trebuie sa creasca la 18 la suta, dar numai pana la sfarsitul acestui an. Iar de la 1 ianuarie 2023 cele 2 impozite trebuie sa revina la normal.

Ce se intampla daca nu cresc taxele conform sugestiei de mai sus ?

Pai se intampla ca datoria guvernului va creste in continuare si la un moment dat cineva va spune : stop. Trebuie sa crestem taxele ca sa platim datoria. Problema va fi ca in acel moment NU STIM daca vom avea crestere economica, adica crestere de venituri pentru populatie si firme. E posibil sa avem scadere economica (recesiune). Deci va trebui sa crestem taxele, deci sa avem austeritate, intr-un moment cand veniturile noastre scad. Iar asta va fi mult mai greu de suportat de populatie si de firme.

Concluzii :

  1. Datoria unei tari poate creste tot timpul, atata timp cat exista doritori care sa ne dea bani cu imprumut, dar nu poate fi platita in orice moment, ci numai in anii cu crestere economica
  2. Nu exista alta modalitate de a plati o datorie guvernamentala dacat prin cresterea taxelor
  3. Daca suntem destepti, vom creste taxele in anii de crestere economica, si astfel vom avea bani sa ne platim datoria publica guvernamentala. Daca nu suntem destepti, vom rata perioadele de crestere economica si astfel vom fi nevoiti sa crestem taxele, pentru a ne plati datoria publica, in perioade de recesiune, suferind astfel un soc mult mai mare.
Categories
Economie

Continuare la „Despre inflatie”

Exista si o alta viziune/abordare asupra fenomenului inflatiei, si anume ca „inflatia actioneaza ca o taxa” si chiar ca „inflatia este o taxa” , probabil ati auzit aceasta fraza la TV in ultima perioada.
Daca asa stau lucrurile, atunci inseamna ca la o inflatie de 10%, asta inseamna ca toate veniturile sunt deja supra-impozitate cu 10%, deci ar fi logic ca guvernul sa scada toate taxele, nu se le creasca.
Conform doctrinei economistului american John Maynard Keynes, daca o tara are crestere de PIB, atunci trebuie sa creasca taxele, iar daca are scadere de PIB, trebuie sa scada taxele.
Daca consideram cresterea de PIB estimata pe anul 2022, ea ar fi de 2,9 la suta , conform guvernului. Dar daca calculam cresterea de PIB ajustat cu inflatia, trebuie sa scadem din PIB valoarea inflatiei si obtinem 2.9 – 10 = – 7.1 procente. (am presupus ca inflatia actuala este de 10%)
Deci considerand PIB-ul ajustat cu inflatia, nu avem crestere economica, ci scadere, deci conform doctrinei Keynes ar trebui ca guvernul sa scada taxele.
Este corect ?
Ei bine, nu este chiar corect. Desi in trecut am avut si eu aceasta idee, ca doctrina Keynes trebuie aplicata la PIB-ul ajustat cu inflatia, totusi am constatat ca exista unele probleme cu aceasta teorie si voi prezenta care sunt aceste probleme.
In primul rand, in perioadele de inflatie, avem – paradoxal – o crestere economica a PIB-ului brut. Nu este o regula, dar de multe ori asa este. Rareori avem inflatie si descrestere economica (fenomen numit stagflatie). Concluzia ? concluzia este ca unii castiga in timp de inflatie, in timp ce altii doar pierd.
Al doilea motiv este urmatorul : desi persoanele fizice, consumatorii, sufera clar in vremuri de inflatie, si sufera toata lumea la fel, si saracii, si bogatii, pentru ca platesc preturi mai mari la alimente, energie, servicii etc. TOTUSI cineva castiga si anume : cei care furnizeaza persoanelor fizice aceste alimente, servicii, energie, haine si altele.
Dar cine sunt furnizorii de alimente, energie, servicii pentru Persoane ?
Furnizorii de alimente, energie, etc intr-un cuvant furnizorii de ORICE in capitalism sunt Companiile.
Deci in capitalism avem mai multi actori pe piata. Unii actori sunt Persoane iar alti actori sunt Companii.
Deci poate nu este gresit sa definim inflatia astfel :
Inflatia este fenomenul prin care banii se muta din buzunarele Persoanelor in buzunarele Companiilor.
Altfel spus : Persoanele pot fi considerate „pierzatori ai inflatiei” in timp ce Companiile pot fi considerate „castigatori ai inflatiei”.
Daca lucrurile stau in felul acesta , atunci o modalitate de a limita inflatia ar fi urmatoarea : Guvernul sa creasca taxele Companiilor si sa scada taxele Persoanelor. In felul asta , luand bani de la „castigatorii inflatiei” si dand acei bani „pierzatorilor inflatiei”, Guvernul poate reduce efectul negativ al inflatiei asupra Persoanelor.
Bun.
Ce inseamna taxe ale Companiilor si ce inseamna taxe ale Persoanelor ?
Taxele Companiilor sunt taxele care sunt platite doar de Companii , nu si de Persoane. Acestea sunt :
– impozitul pe profit al Companiilor, de 16%
– impozitul pe venit al microintreprinderilor, de 1% sau 3%
– TVA, de 19%, respectiv 9% si 5%
– accize
Deci nu sunt foarte multe.
Iar taxele Persoanelor sunt :
– impozitul pe venit persoane fizice, de 10%
– contributia CAS, de 25%
– contributia CASS, de 10%
Si cam atat.
Mai exista taxe care sunt platite si de Companii dar si de Persoane, cum ar fi : impozitul de dobanzi bancare, impozitul pe dividende si impozitul pe castiguri financiare. Aceste taxe trebuie sa ramana neschimbate.
Ce ar insemna ca Guvernul sa ia bani de la Companii si sa ii dea Persoanelor ?
Ar insemna asa :
– crestere a impozitului pe profit al Companiilor de la 16 la 17%
– cresterea impozitului pe venit microintreprinderi la 2%
– crestere a TVA la 20%, respectiv 10% la alimente
– crestere a tuturor accizelor cu 5%
– scadere a impozitului pe venit persoane fizice de la 10% la 9%
– scadere a CAS de la 25% la 24%
– scadere a CASS de la 10% la 9%
***********
In final , e posibil ca dupa aplicarea tuturor acestor masuri simultan, sa constatam ca impactul asupra bugetului de stat este zero. (pentru ca avem si scaderi de taxe dar si cresteri).
Aceste masuri, daca sunt luate, trebuie luate pe o perioada limitata de timp, de exemplu de la 1 lulie 2022 pana la 31 decembrie 2022. Astfel incat la 1 ianuarie 2023 sa se revina automat la regimul fiscal normal.

Categories
Economie

Cateva cuvinte despre inflatie

L-am auzit pe domnul Ciolacu de la PSD spunand ca anul acesta nu vor creste taxe. Ar fi bine sa fie asa dar avem o inflatie care trebuie combatuta.
Exista 2 riscuri in aceasta perioada privind inflatia :
1) sa nu se faca nimic , adica sa nu creasca nici o taxa, sau mai rau – sa scada taxele alimentand inflatia
2) sa creasca taxele prea mult , fiindca masurile de cresteri de taxe se vor lua prea tarziu.
*******
Pentru a iesi din aceasta problema eu recomand urmatoarele idei (toate deodata) :
– cresterea TVA de la 19% la 20%
– cresterea TVA alimente de la 9% la 10%
– cresterea TVA redus de la 5% la 6%
– cresterea CAS angajat de la 25% la 26%
– cresterea CASS angajat de la 10% la 11%
– cresterea tuturor accizelor cu 5% raportat la valoarea actuala.
Toate aceste masuri trebuie luate deodata si trebuie luate de la 1 iulie anul curent. De asemenea ele trebuie sa inceteze automat la 31 decembrie anul curent (2022).
Cea mai buna modalitate este de a se da o ordonanta de guvern care sa prevada cresterea taxelor mai sus mentionate in intervalul 1 iulie 2022 – 31 decembrie 2022.
Este total NEINDICAT , dupa parerea mea , sa se creasca alte taxe cum ar fi impozitul pe venit persoane fizice sau impozitul pe profit al companiilor. De ce ? O sa explic alta data, fiindca acum nu am timp.
De asemenea, daca se se maresc alte taxe, sau daca cresterea este mai mare de 1 punct procentual, iar nu este bine, si vom avea austeritate degeaba.
Eu nu am nimic impotriva austeritatii, dar „austeritatea degeaba” , sau „austeritatea fara scop”, ma enerveaza la culme, Din pacate asta este specialitatea politicienilor romani , imi pare rau sa spun. Amintiti-va de perioada Basescu-Boc.
Iar eu am fost de vreo 5 ori la faza nationala a olimpiadei de matematica in liceu si scoala generala, deci puteti avea oarecare incredere in capacitatea mea de a intelege fenomenele economice.
*********
O alta varianta, la fel de buna ca aceea prezentata anterior, ar fi urmatoarea :
– cresterea impozitului pe venit persoane fizice de la 10% la 11% (dar si a impozitelor asociate cu acesta , cum ar fi impozitul pe dobanzi, pe castiguri financiare si pe dividende cu 1 punct procentual)
– cresterea impozitului pe profit al firmelor de la 16% la 17%
– cresterea impozitului pe venit al microintreprinderilor cu 1 punct procentual.
Toate masurile de mai sus trebuie luate in intervalul 1 iulie – 1 octombrie (3 luni).
Daca la 1 octombrie tot avem inflatie mare, atunci trebuie crescute impozitele de mai sus cu inca 1 punct procentual. Si tot asa, la fiecare 3 luni, pana cand inflatia incepe sa scada.